Téléchargeur: Harley
Pays: Australia
Temps de chargement: Sep 20, 2018
Prix: Gratuit
Évaluation: Basé sur 1 utilisateurs

S'il vous plaît, vérifiez que vous n'êtes pas un robot pour charger le reste des pages

tÉlÉcharger mircea eliade yoga nemurire si libertate pdf

Mircea Eliade (Bucureºti, 28 februarie 1907– Chicago, 22 aprilie 1986)
a fãcut studii de filozofie la Bucureºti, încheiate cu o tezã despre filozofia Renaºterii (1928), ºi la Calcutta, India (decembrie 1928– decembrie 1931). κi susþine doctoratul în filozofie, la Bucureºti, cu o lucrare
asupra gândirii ºi practicilor yoga (1933). Între anii 1933 ºi 1940,
simultan cu o intensã activitate teoreticã, beletristicã ºi publicisticã,
þine cursuri de filozofie ºi de istoria religiilor la Universitatea din
Bucureºti. În timpul rãzboiului, este ataºat cultural al Ambasadei
României la Londra (1940–1941) ºi al legaþiei române de la Lisabona
(1941–1945).
Din 1945 se stabileºte la Paris, unde predã istoria religiilor, întâi la
École Pratique des Hautes Études (pânã în 1948), apoi la Sorbona. Invitat în SUA, dupã un an de cursuri þinute ca Visiting Professor pentru „Haskell Lectures“ (1956–1957), acceptã postul de profesor titular
ºi de coordonator al Catedrei de istoria religiilor (din 1985 Catedra
„Mircea Eliade“) a Universitãþii din Chicago.
Cronologia operei ºtiinþifice ºi filozofice (prima ediþie a volumelor):
Solilocvii (1932); Oceanografie (1934); Alchimia asiaticã (1935);
Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne (1936); Cosmologie ºi alchimie babilonianã (1937); Fragmentarium (1939); Mitul
reintegrãrii (1942); Salazar ºi revoluþia în Portugalia (1942); Insula
lui Euthanasius (1943); Comentarii la legenda Meºterului Manole
(1943); Os Romenos, Latinos do Oriente (1943). Techniques du Yoga
(1948); Traité d’histoire des religions (1949); Le Mythe de l’Éternel
Retour (1949); Le Chamanisme et les techniques archaïques de l’extase (1951); Images et symboles (1952); Le Yoga. Immortalité et liberté
(1954); Forgerons et alchimistes (1956); Das Heilige und das Profane,
1957 (Le Sacré et le profane, 1965); Mythes, rêves et mystères (1957);
Birth and Rebirth, 1958 (Naissances mystiques, 1959); Méphistophélès
et l'Androgyne (1962); Patañjali et le Yoga (1962); Aspects du mythe
(1963); From Primitives to Zen (1967); The Quest, 1969 (La Nostalgie
des origines, 1970); De Zalmoxis à Gengis-Khan (1970); Religions
australiennes (1972); Occultism, Witchcraft and Cultural Fashions (1976);
Histoire des croyances et des idées religieuses I–III (1976–1983);
Briser le toit de la maison (1986).
Traducere din francezã de
WALTER FOTESCU
Redactor: Dragoº Dodu
Coperta: Angela Rotaru
Tehnoredactor: Doina Elena Podaru
Corector: Nadejda Stãnculescu
Tipãrit la Proediturã ºi Tipografie
Mircea Eliade
Le Yoga, immortalité et liberté
© 1954, 1975, 1991, Éditions Payot
© HUMANITAS, 1993, 2013, pentru prezenta versiune româneascã
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
ELIADE, MIRCEA
Yoga: nemurire ºi libertate / Mircea Eliade; trad.:
Walter Fotescu. – Bucureºti: Humanitas, 2013
ISBN 978-973-50-4149-6
I. Fotescu, Walter (trad.)
294.527
EDITURA HUMANITAS
Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România
tel. 021 408 83 50, fax 021 408 83 51
www.humanitas.ro
Comenzi online: www.libhumanitas.ro
Comenzi prin e-mail: [email protected]
Comenzi telefonice: 0372 743 382, 0723 684 194
În memoria ilustrului ºi venerabilului meu protector
Maharajahul Sri MANINDRA CHANDRA NANDI DE KASSIMBAZAAR,
a celui care mi-a fost guru,
Prof. dr. SURENDRANATH DASGUPTA, Principal,
Sanskrit College, Calcutta,
ºi a magistrului meu,
NAE IONESCU, Universitatea din Bucureºti
CAPITOLUL I
DOCTRINELE YOGA
Punct de pornire
Patru concepte fundamentale ºi solidare, patru „idei-forþã“ ne
introduc de-a dreptul în inima spiritualitãþii indiene: acestea sunt
karman, mŸyŸ, nirvŸ¡a ºi yoga. Se poate scrie o istorie coerentã a gândirii indiene pornind de la oricare din aceste concepte fundamentale: vom fi puºi, în mod necesar, în situaþia de a vorbi
despre celelalte trei. În termenii filozofiei occidentale, vom spune cã, începând cu epoca postvedicã, India a cãutat sã înþeleagã
cu precãdere: 1) legea cauzalitãþi universale, care îl solidarizeazã pe om cu Cosmosul ºi îl condamnã la o transmigraþie indefinitã: aceasta este legea karman-ului; 2) procesul misterios care
genereazã ºi susþine Cosmosul, fãcând astfel posibilã „eterna reîntoarcere“ a existenþelor: aceasta este mŸyŸ, iluzia cosmicã, suportatã (mai rãu: valorizatã) de cãtre om atâta timp cât el este orbit
de neºtiinþã (avidya); 3) realitatea absolutã, „situatã“ undeva dincolo de iluzia cosmicã þesutã de mŸyŸ ºi dincolo de experienþa
umanã condiþionatã de karman; Fiinþa purã (Absolutul), oricare
ar fi numele prin care este ea desemnatã: Sinele (Ÿtman). Brahman,
necondiþionatul, transcendentul, nemuritorul, indestructibilul,
NirvŸ¡a etc.; 4) în sfârºit, mijloacele pentru atingerea Fiinþei, tehnicile adecvate obþinerii eliberãrii finale (mokða, mukti): aceastã
sumã de mijloace constituie, la drept vorbind, Yoga.
Înþelegem prin urmare cum se pune, pentru gândirea indianã,
problema fundamentalã a oricãrei filozofii, cãutarea adevãrului.
Pentru India, adevãrul nu este preþios în sine; el devine preþios
datoritã funcþiei sale soteriologice, cunoaºterea adevãrului ajutându-l pe om sã se elibereze. Þelul suprem al înþeleptului indian nu
18
Yoga. Nemurire ºi libertate
este posedarea adevãrului, ci eliberarea, cucerirea libertãþii absolute. Sacrificiile la care este gata sã consimtã filozoful european
pentru atingerea adevãrului în sine ºi pentru sine — sacrificiul
credinþei religioase, al ambiþiilor mondene, al bogãþiei, al libertãþii personale ºi chiar al vieþii — la acestea înþeleptul indian nu
consimte decât în schimbul eliberãrii. A te „elibera“ echivaleazã
cu a forþa un alt plan de existenþã, a-þi însuºi un alt mod de a fi,
prin transcenderea condiþiei umane. Ceea ce înseamnã cã, pentru India, cunoaºterea metafizicã nu doar cã se traduce în termeni
de rupturã ºi de moarte („frângând“ condiþia umanã, se „moare“
faþã de tot ceea ce era omenesc), dar aceastã cunoaºtere implicã
în mod necesar o consecinþã de naturã misticã: renaºterea la un mod
de a fi non-condiþionat — adicã eliberarea, libertatea absolutã.
Studiind teoriile ºi practicile Yoga, vom avea ocazia sã ne raportãm la toate celelalte „idei-forþã“ ale gândirii indiene. Pânã atunci,
sã începem prin a delimita sensul termenului yoga. Etimologic,
el derivã din rãdãcina yuj, „a lega laolaltã“, „a þine strâns“, „a înhãma“, „a pune la jug“, care determinã ºi latinescul jungere, jugum,
englezescul yoke etc. Vocabula yoga serveºte în general pentru
desemnarea oricãrei tehnici de ascezã ºi a oricãrei metode de meditaþie. Evident, aceste asceze ºi meditaþii au fost valorificate diferit de cãtre multiplele curente de gândire ºi miºcãri mistice indiene.
Aºa cum vom vedea mai jos, existã Yoga „clasicã“, un „sistem
filozofic“, expus de Patañjali în celebrul sãu tratat Yoga-Sūtra, ºi
de la acest sistem trebuie sã pornim pentru a înþelege locul ocupat de Yoga în istoria gândirii indiene. Dar, pe lângã Yoga „clasicã“, existã nenumãrate forme „populare“ de Yoga, nesistematice;